BACALAUREAT
Istorie
Află cum sunt concepute cele trei subiecte de examen și baremele de corectare.
Ștefania Doloiu, pasionată de istorie încă din copilărie, a absolvit Facultatea de Istorie și Masteratul de Istorie Modernă din cadrul Universității din București. De opt ani, pregătește elevi pentru examenul de bacalaureat, pornind de la deviza că „istoria este cea mai captivantă poveste”. Datorită metodelor moderne de predare-învățare, adaptate întotdeauna la nivelul inițial și ajustate în funcție de progresul elevului, obține, an de an, rezultate excepționale. Crede în procesul de învățare continua, astfel că, în 2022, a absolvit masteratul Mentoratul în educație, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, din cadrul Universității din București.
- Profesor: Ștefania Doloiu
Rezolvarea subiectului
Învățăm cum să abordăm corect subiectul de bac la istorie. Vom parcurge împreună cele trei subiecte și ne vom opri asupra fiecăruia, pentru ca tu să înțelegi cum trebuie să răspunzi fiecărei cerințe. Pentru o notă bună, este important să știi ce așteptări are subiectul de la tine. Nu uita să fii atent și să urmărești baremul în clipul următor!
Poporul român și limba română se formează ca urmare a cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, în urma războaielor daco-romane, 101-102, 105-106, d. Hr, atunci când Dacia este integrată în lumea romană și supusă procesului de Romanizare.
La începutul Evului Mediu, în spațiul românesc, migrațiile au întârziat procesul de formare a statelor, însă unificarea formațiunilor prestatale conduce la formarea statelor medievale Transilvania, Țara Românească, Moldova și Dobrogea.
Statutul politico – juridic al Țărilor Române în Evul Mediu a fost influențat de interesele Marilor Puteri, în ceea de privește extinderea controlului asupra gurilor Dunării, dar și expansiunea și supremația în și spre Europa Centrală și de Est.
În spațiul extracarpatic, Moldova și Țara Românească, în secolul al XVIII, reformismul este susținut de boieri, iar în prima jumătate a secolului al XIX-lea de burghezie, în timp ce în Transilvania proiectele politice au fost susținute de intelectuali, reprezentați de Școala Ardeleană.
Criza orientală reprezintă declinul Imperiului Otoman ca urmare a eșecului suferit în Asediul Vienei din 1683, dar și încercarea marilor puteri vecine, Imperiul Rus și Imperiul Habsburgic de a-și extinde influența politică și teritorială.
După realizarea României Mari se constată o evoluție a democrației românești, consolidată prin introducerea votului universal pentru bărbații de peste 21 de ani, adoptarea Constituției din 1923, precum și apariția de noi partide pe scena politică.
Al Doilea Război Mondial se încheie odată cu înfrângerea definitivă a Germaniei naziste, iar perioada următoare poartă numele de perioada postbelică.
Constituția reprezintă legea fundamentală a unui stat, reglementează funcționarea statului pe toate palierele sale, forma de guvernământ, structurile și atribuțiile puterilor în stat și prevede drepturile și libertățile garantate de stat.